Rulouri de piept de curcan cu prune si gutui

Mie, personal, pieptul de curcan mi se pare o carne destul de fada, de aceea de cate ori se intampla sa o gatesc ma straduiesc sa o aromatizez prin alte ingrediente, care sa ii dea savoare si sa o puna in valoare. Fructele sunt unele dintre acele ingrediente - asa ca azi am transformat o bucata de piept de curcan intr-un preparat rafinat si foarte gustos:



Ingrediente:

1 bucata de ~ 800 de grame de piept de curcan:



6 prune fara samburi, taiate in felii, si o gutuie mica taiata in cuburi:



1 lingura de mustar
1-2 linguri de faina
300 ml. de supa de pasare
60 de ml. de vin rosu
50 de ml. de ulei de masline extravirgin
1 ceapa mica
sare, piper

Preparare:

Se taie carnea in 8 felii pe cat posibil egale, care se bat cu ciocanul pentru snitele, se sareaza si se pipereaza:



Se ung feliile astfel pregatite cu mustar, si pe fiecare se aseaza prune:



Respectiv gutui (am pregatit 4 rulouri cu prune si 4 cu gutui):



Fructele care raman vor servi la prepararea sosului.

Se ruleaza strans fiecare bucata de carne cu fructele in interior si se fixeaza cu scobitori:



Intr-o tigaie, se pun la incins 30 de ml. de ulei. Rulourile de carne se dau prin faina si se rumenesc rapid in uleiul incins:



Pe masura ce se rumenesc, rulourile se scot pe o farfurie calda si se pastreaza acoperite.

Se toaca marunt ceapa. Intr-o cratita se incinge restul de ulei. Ceapa se pune la calit si cand devine sticloasa se adauga fructele ramase:



Ceapa si fructele se calesc 1-2 minute impreuna, amestecand continuu, apoi se adauga rulourile de carne si sucul pe care l-au lasat si se stinge imediat cu supa fierbinte. Se adaga si vinul:



Se fierbe la foc mic, acoperit, aproximativ 40 de minute, completand cu apa fierbinte lichidul evaporat. Cand carnea este moale (furculita intra cu usurinta in ea) se descopera cratita si se mai lasa sa fiarba in clocote mici pana ce sosul scade:



Rulourile se scot din sos si se indeparteaza scobitorile; se pastreaza la cald, acoperite.

Sosul se da prin sita, apoi se infierbanta din nou, se potriveste gustul de sare si piper, eventual se mai subtiaza cu putina apa fierbinte (sau, dupa gust, smantana).

Se servesc rulourile acoperite cu sos, alaturi de o garnitura la alegere. Eu, pentru ca acest festin sa fie chiar de neuitat, le-am acompaniat cu taiteii lati cu cartofi , pe care nu i-am facut cam demultisor si de care ni se facuse dor si cu un compot de prune, in loc de salata. Foarte fericita alaturare!



Si o sectiune, cu gustul ei minunat:

Un interviu....

Cand am creat, pentru domnisoara mea, tortul Twilight, nu m-am gandit ca voi atrage atentia insasi traducatoarei seriei Amurg in limba romana - Laura Frunza. Ea a descoperit pe blogul meu acest tort, apoi a mai zabovit pe-aici, prin Cuina, si se pare ca i-a placut aroma oalelor ce fierb pe plita mea, intr-un final propunandu-mi sa raspund intrebarilor unui interviu pe care, mi-a spus Laura, il va publica pe blogul ei personal, ce gazduieste o rubrica numita "Interviul de luni".

Interviul meu il puteti citi aici.

Strudel cu mere

In patiseria clasica austro ungara, strudelul cu mere - numit la Wien apfel-strudel si la Budapesta alma-retes - este, probabil, desertul cel mai raspandit si agreat. Nu este greu de facut, e gustos si aromat, cu putine ingrediente, doar tehnica intinderii foii de aluat, care trebuie sa fie atat de subtire, spune traditia, incat sa poti citi ziarul prin ea, este putin mai pretentioasa, dar numai pana cand reuseste prima data. Strudelul cu mere se serveste simplu, cu schlag (frisca batuta) sau sos de vanilie (eu voi prefera intotdeauna aceasta ultima varianta):



Ingrediente:

400 de grame de faina cernuta
1 lingurita de otet
1 praf de sare
250 ml. de apa

ulei
faina pentru presarat

Umplutura:

4-5 mere acrisoare
4 linguri de gris
1 lingurita cu pudra de scortisoara
coaja rasa de lamaie (eu am pus de limette si lamaie, macerata)
stafide dupa gust
zahar dupa gust
zeama de la 1/2 de lamaie, pentru stropit merele

Preparare:

Intr-adevar, aluatul si tehnica folosita e aceeasi ca la placintei intinse iar foile obtinute vor fi fine si gustoase.

Pentru inceput, cerneti faina intr-un bol, amestecati apa, otetul si sarea si turnati la mijloc:



Se framanta un aluat neted, foarte elastic si omogen, care nu trebuie sa fie deloc lipicios (la nevoie, se mai adauga cate o lingurita de apa, sau, dimpotriva, de faina, pentru obtinerea unui aluat de consistenta plastilinei framantate bine):



Bila de aluat se unge cu ulei, se infoliaza si se da la frigider pentru cel putin o jumatate de ora.

In acest timp se prepara umplutura. Se aleg merele:



Se curata de coaja, se indeparteaza casuta semintelor iar pulpa fructelor se taie in cubulete:



Se stropesc cuburile de mere cu zeama de lamaie, pentru a preintampina oxidarea. Se amesteca cu stafidele (eu am pus cam 100 de grame), scortisoara, coaja de lamaie (scortiosara si coaja de lamie sunt aromele clasice ale acestui desert, dupa gust se mai pot adauga si altele, de exemplu rom) zaharul si grisul:



Se acopera masa pe care se va lucra aluatul cu o fata de masa de bumbac:



Se presara fata de masa cu faina:



Aluatul se aseaza pe masa:



Se intinde cu sucitorul, atat cat se pote subtia prin aceasta tehnica:



Se baga mainile sub foaia de aluat si cu dosul palmelor se incepe intinderea aluatului, de la mijloc catre margini. Cand mijlocul devine transparent, se aseaza aluatul pe fata de masa:



Se stropeste aluatul cu ulei, intinzandu-l cu mana pe toata suprafata (nu incercati cu pensula, aluatul e foarte fragil si se va perfora) si se trage de margini cu finete, intinzand aluatul. In final, acesta va fi mai intins decat tablia mesei:



De jur imprejurul foii de aluat, marginile vor avea o anumita grosime. Acestea se vor decupa. Aluatul se mai stropeste cu ulei.

Se aseaza umplutura la marginea mai lunga a aluatului:



Cu ajutorul fetei de masa, se incepe rularea aluatului:



Suprafata ruloului se stropeste cu ulei:



Ruloul obtinut se aseaza intr-o tava, pe hartie de copt:



Se coace in cuptorul preincins la 190 de grade, pana ce se rumeneste frumos:



Se lasa sa se raceasca si se portioneaza, servindu-se alaturi de un sos dulce, frisca, sau pudrat cu zahar praf. Strudelul se poate servi atat caldut, cat si complet rece, e la fel de savuros.