Premii, premii...

Un premiu primit de la Jacktel caruia ii multumesc din suflet!



Premiul il ofer cu drag Adei, Amei,unui bucatar maniac, Bucatareselor vesele si Cristinei K.

Un alt premiu mi-a fost oferit de dana2dor si Bucatarasul vesel - le multumesc din suflet si amandurora.



Acest premiu il ofer cu drag: Davellei, Mihaelei, Dorei, Ellei, Adrianei si Marcelei.

Pavlova cake

Acu' vreo 13 ani am avut prilejul sa gust aceasta minunatie acasa la ea, adica in Australia, si a fost "dragoste la prima degustare". Chestiunea "tarii natale" e cu ceva schepsis, de fapt "paternitatea" acestui desert este reclamata atat de australieni cat si de neozeelandezi, pentru ca celebra balerina Ana Pavlova a sustinut un turneu in atat in Australia cat si in Noua Zeelanda in 1926-1927 si un chef din acea perioada i-a dedicat, in semn de omagiu, un desert aerat, de spuma, inspirat de tou-tou-ul balerinei, care ar fi fost decorat cu trandafiri de matase in tonuri de rosu si verde, iata de ce prezentarea initiala se pare ca a fost cu capsuni si kiwi.
In fine, daca a fost chef-ul de la Wellington sau de la Melbourne azi nu se mai poate stabili cu certitudine, ideea e ca in Australia acest desert este extrem de popular si banuiesc ca si in Noua Zeelanda si blaturile de "Pavlova-cake" se gasesc in marketuri, ambalate.
Clasicii acestui desert spun ca o pavlova-cake "are exteriorul din mering crocant si interiorul de spuma, acoperita cu frisca".
Prezentarea clasica e cea cu capsuni, kiwi si cu passion-fruit. Prima, prima data cand am degustat eu bunatatea asta in aceasta varianta era.
Azi nu am mai avut passion-fruit, asa ca am asortat suportului spumos capsunile rosii si feliile verzi si aromate de kiwi.



Ingrediente:

4 albusuri
6 linguri cu varf de zahar pudra
1 plic de zahar vanilat

500 ml smantana pentru frisca

fructe (capsuni si kiwi, piersici, zmeura, portocale etc.)

Pavlova-cake e un desert usor de facut. Ceea ce dureaza mai mult este blatul de bezea, care necesita o uscare lenta la cuptor. Eu am facut blatul cu o seara inainte.

Albusurile, zaharul si zaharul vanilat se bat intr-o bezea foarte ferma:



Pe hartie de copt trasati un cerc si formati blatul cu ajutorul spritului, tinand cont de faptul ca va mai creste la copt:



Se da la cuptorul foarte slab incins (eu am cuptor pe gaz si l-am fixat sub pozitia 150 de grade) si se coace 2-3 ore, cu usa intredeschisa. Nu trebuie sa se rumeneasca, ci sa se usuce:



Ideal este sa se monteze tortul (desertul, ce-o fi) cu cateva ore inainte de a fi servit, umiditatea din frisca batuta va patrunde bezeaua intr-un mod foarte placut.

Deci, se bate frisca bat, se indulceste dupa gust (nu prea tare, pentru ca bezeaua e foarte dulce) si se acopera blatul dupa fantezie, ornand cu fructe proaspete.



Succesul e garantat, inca nu am intalnit pe nimeni sa nu ii placa Pavlova-cake, are un gust proaspat, placut, iar contrastul intre exteriorul crocant si mijlocul spumos este o incantare.

Tort - carte

Primul meu tort carte a fost creat cu ocazia aniversarii unei domnisoare foarte studioase:



Pentru acest tort am folosit:

- un blat simplu cu cacao, din 10 oua
- crema de la Torta Guerrini - pe care sarbatorita o gustase si o apreciase foarte mult
- 200 de gramde de stafide inecate in sampanie, pe care le-am amestecat cu crema
- sampanie pentru insiropat
- 300 de grame de ciocolata amaruie pentru decorurile de ciocolata
- pasta de zahar a Adrianei-Nicoleta de pe culinar.ro - extraordinar de maleabila si placut de lucrat, a carei reteta o postez mai jos:

- 450 de grame de zahar pudra (din comert, care contine amidon - este indispensabil reusitei acestei retete)
- 5 grame gelatina
- 30 ml apa
- 50 de grame de glucoza, energizant sau, in cazul meu, miere de albine

Se hidrateaza gelatina in cei 30 ml de apa, se topeste pe foc, se adauga mierea si se amesteca pana la omogenizarea completa - nu trebuie sa fiarba! Se framanta cu zaharul pudra, daca e prea tare se adauga cate o lingurita de apa, daca e prea moale se mai adauga zahar. Se poate colora cu coloranti alimentari, aroma cu esente, modela in diverse forme etc. Din aceasta cantitate mi-a mai ramas pasta, pe care am inclazit-o putin si am facut cateva figurine pentru un alt tort. Pasta se poate pastra vreme indelungata, intr-un loc rece si uscat.

Eu am intins-o in foaie subtire si am acoperit cu ea tortul montat si uns cu o pelicula fina de crema de unt (unt, vanilie, zahar praf, bine mixate).
Crema de unt are rolul de a nu lasa pasta de zahar sa alunece de pe suprafata tortului, in plus de a crea un strat impermeabil intre cremele cu frisca si/sau fructe (de exemplu) si pasta de zahar - care in prezenta umiditatii se inmoaie.



In jurul tortului am facut un chenar de ciocolata topita - "coperta". Tot din ciocolata este scrisul de pe suprafata de pasta de zahar (ciocolata merge bine pe aceasta pasta, frisca, de exemplu, in nici un caz!) si ochelarii - care au fost turnati cu seringa de ornat cu deschizatura mica, pe piese ce fusesera desenate pe hartie de copt, apoi, dupa ce s-au intarit, au fost asamblati (lipiti cu ciocolata).




Destul de rezistenti fiind acesti ochelari de ciocolata, domnisoara noastra cea studioasa a tinut sa ii probeze:



Trandafirul e tot din pasta de zahar:

Friptura de miel cu iaurt si lamaie

De cativa ani nu mai preparam mielul altfel - atat de placuta si aromata este aceasta friptura:



Ingrediente:

carne de miel transata in bucati potrivite
700 ml iaurt gras
o lamaie
1 lingura de coriandru boabe, zdrobit
4-5 catei de usturoi
sare
piper
ulei de masline

Singurul lucru pe care anul acesta l-am schimbat a tinut strict de prezentare - anume din coaste si cotlete am facut o coronita dupa o idee de kiken-hana de pe culinar.ro - insa maniera de marinare a carnii a ramas aceeasi.

Am transat o carcasa de miel, mai intai indepartand pulpele - pe cea din spate am dezosat-o cu grija, astfel incat sa ramana intr-o singura bucata (pulpa din fata am taiat-o pur si simplu in bucati potrivite):



De carcasa s-au ocupat fiica si sotul meu, care au decupat sira spinarii din punctul in care se insereaza coastele, sub stricta mea supraveghere si sub amenintarea sa nu "ciupeasca" vreo farama de cotlet, care musai sa ramana intact si atasat coastelor:



In blender se macina coaja de lamaie, coriandrul si usturoiul:



Intr-un vas se amesteca iaurtul, mixtura aromata, sare, piper, zeama de lamaie si o unda de ulei de masline:



Sosul are un gust deosebit de bun, si intotdeauna pastram cam 350 ml (un borcan) pentru a-l servi langa friptura.

In pungi (sau intr-o punga mai incapatoare) se pun bucatile de carne impreuna cu sosul de iaurt ramas, se leaga pungile si se lasa peste noapte la frigider:



A doua zi dis de dimineata trecem la finalizarea preparatului - am rasucit coastele formand coronita, am fixat-o cu scobitori si am desprins carnea de pe coaste in partea superioara, impingand-o in jos, inauntrul coronitei; fiecare coasta se infasoara in staniol:



Se aseaza toata carnea in tava si se stropeste cu putin ulei de masline, apoi se da la cuptor la 190 de grade, pentru aproximativ o ora.



Cand friptura este rumenita frumos, si o scobitoare introdusa in carne intra cu usurinta, eliberand sucuri clare, carnea este gata:



Se serveste cu o garnitura la alegere, noi am preferat cartofi copti, salata verde si sosul de iaurt.

Incondeierea oualor de Paste

Anul acesta a fost prima data cand am avut curajul sa incerc incodeierea oualor cu ceara de albine, asa cum facea bunica mea, Dumnezeu sa o ierte. Un procedeu stravechi si foarte laborios, nu am putut sa nu ma gandesc, in timp ce migaleam la ele, ce dumnezeiasca rabdare avea bunica mea, care decora la fiecare Paste cate 60 de oua prin aceasta maniera. Motivele pe care le-am ales sunt cele pe care mi le amintesc din copilarie, asa cum le-am vaut la ea: "calea ratacita", "cupa", "coada de randunica", si "porumbelul", in plus simbolul contemporan al iepurasului.



Se aleg oua cu coaja alba care se fierb:



Se topeste ceara de albine si se amesteca cu praf de carbune de lemn. Ceara trebuie mentinuta in permanenta calda, eu am asezat vasul cu ceara (cam pretentios spus "vas", de fapt e o conserva) intr-o tigaie veche, cu fundul mai gros, sub care am mentinut flacara aprinsa, data pe minim:



In lipsa instrumentului traditional numit "pisita" (sau "chisita" prin alte zone) am improvizat si eu cum am putut, adica mi-am sacrficat o pensula pentru tusul de pleoape (pe care oricum nu o foloseam). Cu aceasta pensula, inmuiata in ceara fierbinte, am inceput decorarea oualor:



Ideea e de a acoperi cu ceara acele spatii care se doreste sa ramana albe - adica linii ce separa oul in "meridiane" si conturul figurilor:



Se introduc ouale in vopseaua cea mai deschisa - galbena - care trebuie sa fie calda, dar nu fierbinte - pentru ca s-ar topi ceara:



Dupa ce se usuca bine vopseaua, se acopera cu ceara ceea ce se doreste sa ramana galben:



Se introduc ouale in vopseaua rosie:



Dupa uscarea completa se acopera cu ceara acele spatii care se doreste sa ramana colorate in rosu si se scufunda ouale in ultima vopsea, de culoare inchisa (albastru sau verde):



Dupa completa uscare a vopselei, se trece la dezvaluirea a ceea ce este dedesubt, prin infierbantarea unei carpe de bumbac pe o plita (eu am presat-o in aceeasi tigaie incinsa) si stergerea, cu grija, a cojii oualor:





Coaja li se unge cu ulei si se ciocnesc cu mila si parere de rau, parca, dupa atata munca, in ziua de Paste. Cristos a inviat!

Paste fericit!

Un Paste fericit, cu lumina in suflet, cu deplina sanatate a voastra si a celor dragi, cu armonie si dragoste, belsug si implinirea tuturor dorintelor!

Painea Iepuras

Acelasi aluat ca si la Painea Floarea Soarelui - o alta idee pentru masa de Paste, mai ales daca aveti copii:



Ingrediente:

aluat:

700 de grame de faina
2 lingurite de sare
1 lingura rasa de zahar
420 ml lapte
7 grame de drojdie deshidratata
50 ml ulei de masline

pentru uns si finisat:

50 ml ulei de masline
1 galbenus
diferite seminte, dupa gust

Preparare:

Aluatul l-am framantat la masina de paine, l-am asezat intr-un vas uns cu ulei si l-am lasat sa creasca:



Aluatul rasturnat pe planul de lucru uns cu ulei l-am impartit in trei parti, una foarte mica (doar de un nasuc de iepuras e nevoie) celelalte doua inegale, dar nu cu mare diferenta intre ele. Bucatile mari le-am impartit in cate 5 mai mici, egale intre ele.



Am uns cu ulei si suprapus 4 dintre bucatile provenind din partea cea mai mare, carora le-am dat o forma cat mai rotunda:



Din a 5-a bucata provenind din partea cea mai mare am decupat cu un pahar doua cercuri, am uns partea superioara a bucatilor suprapuse cu ou batut si apoi am suprapus bucata decupata.



Bucatile provenind din partea medie le-am modelat in forma de triunghi (aproximativ) si la fel le-am uns si suprapus pe primele 4. Din a 5-a am decupat cu rola de patiserie doua forme elipsoidale. Am uns cu ou partea superioara a bucatilor suprapuse si am asezat-o deasupra pe cea decupata.



Am pregatit o tava cu hartie de copt, am asezat partea rotunda, iar cele doua cercuri decupate cu paharul le-am lipit, pensulandu-le cu ou batut pe cate o parte, imediat sub cele cerucrile goale, formand obrajii iepurelui. Partea cu cele doua forme elipsiodale am pozitionat-o deasupra capului:



Am desprins urechile una de cealalta printr-o taietura cu rola de patiserie:



Din bucatile elipsoidale decupate am taiat doi dinti pe care i-am lipit cu ou, am modelat nasul iepurelui si l-am asezat la alocul lui, am uns toata suprafata painii cu ou bautut, am presarat mac pentru a forma ochii iar obrajii i-am presarat cu susan, Toate bucatile de aluat marunte ce au ramas le-am introdus dedesubt.



L-am dat imediat la cuptorul preincalzit la 190 de grade, pentru 35 de minute.

Painea Floarea Soarelui

Azi am avut o repetitie pentru masa de Paste la care nu concep sa nu reeditez aceasta paine de care pur si simplu m-am indragostit. Pe langa faptul ca e minunat de buna si pufoasa, cu coaja crocanta si aromata, mai e si frumoasa...ca un soare:



Ingrediente:

aluat:

700 de grame de faina
2 lingurite de sare
1 lingura rasa de zahar
420 ml lapte
7 grame de drojdie deshidratata
50 ml ulei de masline

pentru uns si finisat:

50 ml ulei de masline
1 galbenus
diferite seminte, dupa gust

Preparare:

Am pus totul in masina de paine, aluatul l-am depozitat intr-un vas uns cu ulei, l-am acoperit cu un prosop umed si mi-am vazut de treaba. Si am cam uitat de el, asa ca am gasit asta:



Intervenind chiar la timp pentru a opri aluatul din iminenta revarsare, l-am rasturnat pe planul de lucru uns cu ulei si l-am impartit in 3 parti inegale:



Partea medie si cea mai mare le-am impartit in cate 5 parti egale intre ele:



Prima data m-am ocupat de bucatile provenind din partea medie, le-am aplatizat cu mana si le-am uns cu ulei de masline:



Apoi le-am suprapus (ungandu-le pe fiecare in afara de ultima):



Aceeasi procedura am aplicat-o bucatilor provenind din partea cea mai mare.

Am pregatit o tava cu hartie de copt.

Bucatile suprapuse provenind din partea medie le-am intins cu sucitorul intr-o forma aproximativ rotunda, cu grosime de 1,5 cm. Am asezat aceasta foaie in mijlocul tavii si am taiat 4 taieturi (cu rola de taiat pizza) perpediculare cu intersectia in acelasi punct:



Bucatile suprapuse provenind din partea cea mai mare se intind si ele cu sucitorul si se taie la fel, dar pe planul de lucru:



Cu grija (asta cred ca a fost partea cea mai migaloasa) am transferat partea cea mai mare deasupra celei medii de pe tava, aliniind varful tringhiurilor formate intre taieturile operate in partea cea mai mare pe laturile tringhiurilor formate intre taieturile operate pe partea medie.



Am inceput sa rasfrang varfurile triunghiurilor inspre afara, strat cu strat, incepand cu cele de la exteriorul cercului (partea cea mai mare), pe care le-am tras si introdus sub limita circumferintei:



Se rasfrang si varfurile triunghiurilor din interior:



Am modelat in forma rotunda partea cea mai mica de aluat si am asezat-o la mijloc:



Am lasat painea sa creasca intr-un loc ferit de curent inca aproximativ jumatate de ora, apoi am uns-o cu galbenus:



Am presarat mijlocul cu seminte de mac, iar "petalele" cu ceva susan (nu mult, ca sotului nu ii place):



Si, intr-un final, am dat painea la cuptor - preincalzit la 190 de grade, eu am introdus deodata cu painea si un vas mic cu apa care are rolul de a ajuta la formarea unei coji mai crocante. Am copt painea 35 de minute, si iat-o:



Si o sectiune pufoasa (asa-i ca simtiti ce frumos miroase?):