Bibilica cu mere

Ne-am rasfatat, in aceasta toamna, cu un fel de mancare parfumat si delicios:



Protagonista a fost o pasare de curte din familia Numididae - Numididae si mai cum? Deci, Numida Meleagris ii zice - cunoscuta sub numele de bibilica sau pirchiţa. Nu stiu daca in farfuriile noastre s-a regasit chiar una dintre cele care scormonesc dupa seminte in ograda socrilor, in fotografia de mai jos, dar s-ar prea putea sa fi fost:



Deci aceasta bibilica este o pasare robusta, extrem de rezistenta la imbolnaviri; seamana cu o gainusa si socializeaza bine cu aceastea, in ograda. Penajul este gri albastrui, impestritat cu alb si capsorul este golas, impodobit cu un mot de pene. Sunt apreciate aceste bibilici in special pentru ouale micute si cu coaja foarte tare, cu continut foarte scazut de colesterol. Pe langa aceste informatii pe care le puteti gasi intrebandu-l pe amicul google, va mai ofer eu una, constatare proprie: nu exista pe lume supa mai buna decat cea pe carne de bibilica. E cu adevarat spectaculoasa!

Sa revin la cele concrete, mai precis sa va dezvalui ce s-a petrecut cu bibilica mea. Spatele, gatul si aripile s-au facut o supa foarte gustoasa. Iar restul:

Ingrediente:

picioarele si pieptul unei bibilici (se pot folosi si aripile)
3 mere acrisoare (ionatan)
40 de grame de unt
1 lingura de ulei de masline
1 lingura de zahar
300 ml de supa de pasare (tot de bibilica am folosit eu)
sare, piper
daca e cazul, 1 lingurita de amidon pentru a ingrosa sosul
optional, 2 linguri de smantana (eu nu am mai pus)

Preparare:

Carnita de bibilica cea frumos colorata, in roz-portocaliu, se transeaza dupa gust (eu am dezosat pieptul si l-am impartit in doua), se condimenteaza cu sare si piper, se stropeste cu o lingura de ulei de masline, se infoliaza si se lasa peste noapte la frigider:



A doua zi, se topeste untul intr-o cratita incapatoare:



Se adauga bucatile de bibilica si se rumenesc, la foc mediu:



Pana ce carnita se rumeneste, se indeparteaza cotoarele merelor. Jumatate se lasa cu coaja, jumatate fara. Cele cu tot cu coaja se taie in felii subtiri, celelalte in cubulete.

Deindata ce carnea s-a rumenit, se scoate din cratita si se pastreaza la cald, acoperita. In grasimea ramasa se calesc mai intai merele cu coaja, pana devin aurii si se inmoaie usor:



Se scot merele feliate, scurgandu-se bine de grasime, si se pastreaza la cald, acoperite. In cratita se adauga zaharul si merele taiate in cuburi:



Se amesteca in permanenta, iar cand incepe sa miroase a caramel, se adauga carnita pastrata la cald impreuna cu sucul lasat:



Se stinge cu supa:



Se acopera si se lasa la foc mic, 40 de minute - o ora, pana ce carnita este bine patrunsa. Daca e nevoie, se mai adauga cate putina supa fierbinte (sau apa) in timpul prepararii. Se scoate carnea si se pastreaza la cald, merele se paseaza si daca sosul pare prea lichid (la mine nu a fost cazul), se poate ingrosa cu o lingurita de amidon diluat cu putina apa care se adauga la sos, se amesteca bine si se dau cateva clocote. Dupa gust, se pot adauga si doua linguri de smantana. Eu m-am multumit doar sa potrivesc gustul sosului cu sare si piper. Se adauga carnea pastrata la cald in sos si se mai da un clocot:



Am servit carnea de bibilica stropita cu sos, alaturi de o garnitura de cartofi aurii si merele felii, pastrate la cald.



Mancarica este nespus de aromata iar cei care apreciaza combinatia de gust dulce-sarat o vor gasi delicioasa.

Twilight cake

De ziua fiicei mele am primit o comanda speciala: un tort care sa contina crema de sampanie de la torta Guerrini (merita sa o incercati, de cand am facut-o la ziua sotului meu mi-a fost insistent ceruta de nu stiu cate ori), dar nota dominanta, ca sa zic asa, sa fie ciocolata, iar in privinta aspectului - nici un compromis - trebuia sa fie un tort cu tema Twilight - caci pare-se ca de cand eu tot bucataresc linistita in cuina mea, fiica mea a devenit mare fan Stephenie Meyer. Asadar:

Tarta "Tatin" - o reteta clasica frantuzeasca

Traditia spune ca celebra tarta, devenita un clasic al patiseriei franceze, a fost creata printr-un accident, la Hotel Tatin din Lamotte-Beuvron, in Franta anului 1898. Hotelul era condus de doua surori, Stéphanie si Caroline Tatin. Exista povesti conflictuale asupra originilor acestui desert, dar cea mai raspandita este cea conform careia, Stéphanie Tatin, care se ocupa de bucataria hotelului, era intr-o zi de-a dreptul extenuata. La ceas de seara, impartindu-se intre mai multe treburi si feluri pe care le gatea concomitent, se apuca ea sa faca o placinta traditionala cu mere. Mirosul i-a dat dat de stire ca merele au prins a se carameliza in zaharul si untul impreuna cu care ar fi trebuit doar sa se caleasca usor. Incercand sa recupereze umplutura, Stephanie ar fi pus deasupra merelor, direct in cratita in care le calise, aluatul, apoi ar fi dat cratita repede la cuptor. Dupa ce a rasturnat tarta cu josul in sus, si-a facut curaj si a servit-o, apoi a fost surprinsa sa constate cat de mult au apreciat clientii hotelului noul desert.

Tarta a devenit o emblema a hotelului Tatin si s-a raspandit repede in intreaga regiune Sologne. Faima care dureaza pana in zilele noastre se datoreaza, probabil, restauratorului Louis Vaudable, care a gustat tarta Tatin intr-o vizita in Sologne si a introdus acest desert in lista de bucate permanenta a restaurantului Maxim's din Paris.

Tarta Tatin poate fi facuta, in afara de mere, si cu alte fructe:piersici, ananas, pere, dar si cu legume ca si tomatele sau ceapa.

Et voila ma tarte Tatin:

Ingrediente:

3 mere marisoare

4-5 linguri de zahar
1 lingura buna de unt (30 de grame)

300-400 de grame de aluat foietaj

Preparare:

Eu am folosit aluatul-foietaj ramas de la vol au vent - atunci cand l-am facut, am subliniat faptul ca foietajul de casa este o marfa pretioasa si orice bucatica ramasa se va congela. In fine, la fel de bine va reusi tarta si cu aluat de cumparat.

Am scos aluatul de la congelator cu o seara inainte si l-am lasat la temperatura frigiderului sa se decongeleze:



Am aprins cuptorul si l-am setat la 190 de grade Celsius.

Am curatat si feliat merele.

Am pus zaharul, direct in forma de tarta, sa se caramelizeze:



Cand s-a lichefiat tot zaharul (fara sa se arda) am adaugat untul si am amestecat sa se incorporeze in caramel:



Peste caramelul fierbinte am asezat feliile de mar:



Am intins aluatul la 2-3 mm grosime:



Am asezat foaia de aluat deasupra formei de tarta si am decupat cu un cutit ceea ce depasea dimensiunea acesteia. Marginile le-am presat foarte usor peste mere:



Am introdus forma in cuptorul ce era deja bine incins. In aproximativ 25-30 de minute este gata (cand e frumos rumenita):



Se scoate din cuptor si se acopera forma in care s-a copt cu platoul de pe care se va servi tarta. Se apuca ferm, cu ambele maini, atat forma de tarta cat si platoul (cu manusi speciale de bucatarie, ca sa nu va ardeti!!!) si cu o miscare scurta, se intoarce totul cu josul in sus, astfel incat forma sa se sprijine deasupra platoului:



Se lasa sa se scurga deasupra tartei cat mai mult din deliciosul sirop format in timpul coacerii. Se serveste calduta sau chiar racita complet, simpla sau cu sos de vanilie (sau cu inghetata de vanilie). Este un desert simplu, rapid dar absolut delicios:




 Poate te intereseaza si:

Prajitura cu mere si cocos
Strudel cu mere
Placinta cu mere 
Spirale cu mere si stafide 
Tarta cu spuma de mere

Ciocolata de casa - "batonul" copilariei!

Va mai amintiti de "baton"? Nu-s eu moarta dupa ciocolata, dar "batonului" ii sunt fana cu state vechi, sa tot fie... niste zeci de ani, Doamne, cand trecura atatia?! Imi aduc aminte cum se vindea la cofetarii, il scoteau la vanzare pe tavi, portionat in dreptunghiuri care intotdeauna imi pareau prea mici, uneori era caldut, inca! Cereai de la "tanti" si primeai "batonul" infasurat intr-un patratel de hartie, si cat era bun!
Pentru ca eram fani declarati cu totii, "tovarasa" noastra invatatoare (Sola Maria o chema, oare ce-o mai fi cu dumneaei?) ne-a invatat, la "Cercul micilor gospodari" din clasa a patra, o reteta foarte simpla si foarte buna de ciocolata de casa. (Am, deci, experienta, nu gluma, fac aceasat reteta de  ciocolata de casa de mai bine de treizeci de ani!) Aceeasi reteta o urmez de tot acest amar de vreme si nu am dat gres niciodata. Culmea e ca fiica mea, chiar daca are multe alte alternative, mai rafinate, ce se gasesc azi in comert, este si ea indragostita de "batonul" copilariei mele. Asa ca, deunazi, la ceas de seara (asta explica pozele ca vai de ele), fata si-a exprimat pofta! Zis si facut:

Ciorbita de legume

De multe ori, prefer o ciorbita de legume in locul ciorbelor sau al supelor pe baza de carne, cand e sa pregatesc un fel principal mai satios. Si mai carnos, desigur :). Ciorba de legume e usoara, aromata si foarte gustoasa si... place tuturor celor ai casei, ceea ce e foarte important!

Tort cu bezea si struguri albi

Iata ca prima zi ai lui octombrie este ilustrata fericit de un tort de sezon, parfumat si delicios, facut dupa reteta unei noi prietene din spatiul virtual culinar, Tania, pe care am intalnit-o pe foodbuzz.com.