Azi e ziua barbatului! Asadar, sa-mi traiasca, sa fie sanatos, fericit si tot ce ii mai pot ura de bine. Nu pare ca ar fi imbatranit si dupa parerea mea nu isi arata varsta, e un tip bine cu ochii vii, fata tanara si da, cu parul grizonat, dar atata bai sa fie!
Maine il vom sarbatori printr-o masa la care vor participa cei foarte apropiati (promit sa dezvalui vreo doua retete noi, cu acest prilej) azi, insa, in afara gandurilor bune si urarilor din tot sufletul, ne vedem de ale noastre.
Asa incat barbatul meu m-a avertizat inca de ieri ca azi, de chiar ziua lui de nastere, expira rovinieta de la masina. Omul e foarte organizat (nu ca mine), are totul notat in telefon si vegheaza ca un cerber neobosit ca nimeni din familia noastra sa nu dea cumva fata cu autoritatile si sa fie prins pe picior gresit (din nou, ce norocoasa sunt ca-l am, eu tratez toate aceste chestiuni cu un jemenfichism condamnabil).
S-a intamplat ca de ieri si pana azi a cazut neaua inalta, asa ca omul meu de ziua lui de nastere s-a trezit la sase dimineata si a curatat minuntios aleile, curtea, in fata garajului, a sunat la primarie si a cerut ajutor ca sa curete strada, a ghidat excavatorul salvator pe care edilul comunei ni l-a trimis cu promptitudine, in fine, o dimineata plina!
Cum se facuse deja noua dimineata, s-a urcat omul in masina si s-a deplasat nu prea departe, la sediul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - ce nume, domnule, pe masura inaltei responsabilitati si eficientei cu care compania ne-a obisnuit pe drumurile si autostrazile (care or fi alea?) patriei.
Se intampla ca sediul acestei companii sa nu fie prea departe de casa noastra, oricum, in mai putin de un kilometru parcus omul meu a apucat sa isi dea seama ca drumurile sunt ca vai de lume si inca o data, stupoare, ninsoarea i-a prins pe drumari pe picior gresit. Intra el in curtea CNADNR unde nu se mai deosebeau rondourile de alei si cand sa se dea jos din masina constata ca zapada depasea in inaltime pragurile. Inotand (la propriu) prin nameti a intrat in sediu, si-a cumparat celebra rovinieta care ii confera dreptul de a circula pe drumurile bine intretinute ale Romaniei si s-a uitat cu naduf la fata de la ghiseu (o cunostea, nu si-a permis sa se stropseasca prea tare la ea :)) ). A iesit si luptand cu troienele a urcat cumva in masina.
Ei, de-acum incepe cu adevarat partea interesanta! Da-i cu-a-ntaia... hm, nu mere! Da-i cu marsarieru'... nici atat. S-a dat el jos din masina, i-a dat roata, a mai scormonit la roti, in timp ce dintr-o ghereta unul dintre drumari il urmarea pe geam, sorbind tacticos din cafea. Alaturi, binecunoscutele utilitare galbene ale drumarilor stateau frumusel parcate in linie, ocupantii lor parca nu aveau curaj sa iasa pe sosele in conditiile date, in schimb mai cate unul tragea din tigara, altul era angajat intr-o luuunga convorbire telefonica.
Ei bine, din experienta va spun ca sarbu' meu rabda cat rabda, dar si cand...
"Alo!" striga sarbatoritul. "Da-te, ma, jos si lasa telefonu'! Nu vezi ca m-am impotmolit la voi in curte, sunteti de miru' lumii!"
"Ce vrei ba" zice cel cu telefonul "ca ce chestie te iei de mine? Vino si tu mai in fata si apoi da inapoi si o sa iesi, ce mama dracu'!"
Cel din ghereta, bautorul de cafea: "Ia vezi, ba, cum vorbesti, ce zbieri aici? Cine te crezi?"
Barbatu-meu: "Eu? Vrei sa stii cine sunt eu?"
Se pare ca amandoi drumarii si-au exprimat curiozitatea sa afle cine-o fi zurbagiul, asa ca sarbu' meu, tot mai furios, zice: "Contribuabil! Eu sunt contribuabil si eu va dau voua bani! Am venit sa va dau bani pentru ca voi intretineti drumurile, cica, si m-am impotmolit la voi in curte, nu va e rusine? Nu v-o luat guvernu' lopeti?"
"Lasa, ba! Ce vrei sa curat eu cu lopata?"
"Da' cine, eu? zice sarbu'. Chem televiziunea si va fac de miru' lumii!" s.a.m.d.
In fine, cumva, cumva, omul meu a iesit din curtea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România si a revenit acasa, rosu ca racu' la fata si cu gura plina de epitete si urari care mai de care (imposibil de reprodus in scris) la adresa celor de la drumuri, administratiei, guvernului, uniunii europene, nato si "toti ai lor".
Pentru concluzii, va invit sa comentati. :)